Prof. istorie :  Istrate Stejarel

          
http://cis01.central.ucv.ro/ifg/drawinghands.gif
"..popoarele nu se şterg aşa de uşor de pe faţa pământului, că, dimpotrivă, ca buruienile şi copacii, care cresc parcă mai năvalnic după câte un prăpăd de foc ori de ape, aşa şi neamurile omeneşti se păstrează pe acelaşi pământ cu mare dragoste de brazda pe care din strămoşi au arat-o. Iar când se întâmplă de-şi mai schimbă portul ori graiul ori chiar numele amestecându-se cu frânturi de popoare străine, pe care furtuna războaielor le-a aruncat peste dânsele, ele rămân în trupul şi firea lor lăuntrică tot cele vechi "
                            (Vasile Pârvan).

prof.Tanaselea Mihai Marcel

                 prof.Istrate Stejarel

Bine ati venit pe site-ul clubului de istorie al Şcolii Urecheni

Urecheni - scurtă pagină monografică

AŞEZARE GEOGRAFICĂ

Din punct de vedere geografic comuna Urecheni este situată la intersecţiaparalelei de 47grade 10` latitudine N ,cu meridianul de 26 de grade 30` longitudine E .Comuna este situată la extremitatea de NE a judeţului Neamţ, învecinându-se , la nord cu comuna Timişeşti, la nord-est, de-a lungul cursului râului Moldova, cu judeţul Iaşi, sud şi sud-est cu comuna Păstrăveni şi la vest cu comuna Petricani

CARACTERISTICI GEOMORFOLOGICE. SOLURI

Din punct de vedere geologic zona aparţine amplasamentului Platformei Moldoveneşti. Platforma Moldovenească reprezintă prelungirea spre vest a Platformei Ruse, constituind Vorlandul Carpaţilor Orientali, sub care se afundă in trepte.

Formaţiunea geologică de bază ( roca de bază ),de vîrstă Basarabian, având o grosime de 400-800 m, este constituită dintr-o serie predominant nisipoasă cu intercalaţii de marne cenuşii nisipoase şi gresii calcaroase. Formaţiunea acoperitoare aparţine perioadei cuaternare şi cuprinde orizontul depozitelor aluviale constituite din nisip argilos cu intercalaţii argiloase. Depozitele de terasă sunt depuse discordant peste roca de bază. Principalele categorii de soluri sunt cele argiloiluviene podzolice şi brune podzolice, soluri cenuşii închise şi cernoziomuri cambice sau argiloiluviale şi soluri aluviale.

CLIMA

Teritoriul comunei aparţine sectorului cu climă temperat-continentală. Analizând hărţile întocmite la nivelul ţării se constată că în această zonă valoarea radiaţiei solare este cuprinsă între 115,0-117,5 kcal/ /an.Temperatura medie anuală din zonă este de cca. 8,2 grade C , cu temperaturi medii ale lunii ianuarie de -3,8 grade C si de +20 grade C in luna iulie. Amplitudinea termică maximă absolută poate depăşi 70 grade C. În privinţa precipitaţiilor, cantitatea medie anuală este de cca. 600 mm ( cantitatea medie a lunii ianuarie este de 300 mm, iar pentru luna iulie este de 900 mm ). Zonei îi este specifică circulaţia aerului rece iarna şi a celui uscat şi cald vara. Cea mai mare frecvenţă o au vânturile de vest şi de nord şi ajung la viteze medii de 6-7 m/sec



REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

Teritoriul comunei Urecheni aparţine bazinului hidrografic al râului Moldova, cursul inferior, caracterizat printr-o mobilitate mare a albiei şi o pantă medie relativ ridicată (1,7% ). Principalele cursuri de apă ce traversează teritoriul sunt pârâul Topoliţa si pârâul Râiosu, afluenţi ai râului Moldova. Regimul de scurgere al pâraielor se caracterizează printr-un maxim de debit primavara, în lunile aprilie-mai, minimul înregistrându-se la sfârşitul verii şi începutul toamnei. Primavara, când se suprapune perioada de ploi cu cea a topirii zăpezilor, se produc accidental inundaţii, afectând zonele adiacente albiilor majore ale pâraielor. Zonele inundabile se află pe patru sectoare ale celor două praie, însumând circa 1,5 km şi pot afecta un număr de aproximativ 50 de gospodării ale populaţiei, 2 poduri şi 4 podeţe aflate pe cele două cursuri de apă, precum şi circa 30 ha de teren arabil şi fâneţe în satele Urecheni şi Ingăreşti.

VEGETATIA SI FAUNA

Teritoriul Urechenilor este inclus in zona forestieră şi anume subzona de stejar -gorun . Elementele ce compun asociaţiile forestiere ale acestei zone ,reflecta cat se poate de convingator tranzitia de la Subcarpaţi la Podişul Moldovei.Condiţiile fizico-geografice din zonă au favorizat prezenţa elementelor forestiere a celor de stepa silvostepă si luncă.. Fauna la fel ca si asociaţiile vegetale ale comunei apartin provinciei central-europeana. Fauna specifică este reprezentată de mamifere(căprioară,mistreţ,vulpe…)şi păsări(mierla ,cucul,porumbelul sălbatic,uliul,coţofana..) .

POPULAŢIA ŞI AŞEZĂRILE

Conform ultimului recensământ al populaţiei, numărul locuitorilor comunei este de 4056, conform acestui criteriu comuna fiind de gradul II.

Comuna se compune din trei sate :

Urecheni, aşezarea cea mai mare, unde se află şi centrul administrativ Ingăreşti, al doilea sat ca mărime şi Plugari, acesta din urma aflându-se pe cale de a-şi înceta existenţa ca aşezare, întrucât numărul celor care mai locuiesc în sat a scăzut la 2 persoane, satul fiind izolat în câmp şi neavând nici măcar reţea electrică. Pe raza întregii comune se află un număr de 1306 gospodării. Din totalul populaţiei active, cea mai mare parte este ocupată în agricultură, urmând apoi sectoarele: construcţii, industrie şi servicii.


TRANSPORTUL ŞI CĂILE DE COMUNICAŢII

Comuna Urecheni este străbătută de două drumuri judeţene DJ 155I şi DJ 155 B, care-i asigură legatura cu oraşele Tg. Neamţ ( aflat la 16 km ) , Piatra Neamţ ( aflat la 45 km ) si Paşcani (aflat la 30 km ). Alături de aceste artere importante de circulaţie, pe teritoriul localităţii se regăseşte şi o reţea de circa 23 km de drumurisăteşti şi comunale, care deservesc populaţia din zonă.

Localitatea noastră nu are obiective turistice care să facă parte din circuitele turistice ale judeţului Neamţ, dar se află la jumătatea drumului dintre casa memorială Ion Creangă din Humuleşti şi Hanul Ancuţei, pe drumul judeţean DJ 155 B. Pe teritoriul comunei se află un sit arheologic, fiind vorba despre o aşezare din epoca Hallstatt .

OBIECTIVE SOCIAL- CULTURALE

În comuna Urecheni există următoare instituţii şi unităţi social culturale:

1. Primăria şi Consiliul local, care asigură adm. publică locală;

2. Două unităţi şcolare, care dispun de 4 secţii în care sunt şcolarizaţi un număr de 650 de elevi şi preşcolari;

3. Două grădiniţe sociale , care fac parte dintr-o unitate protecţie socială numită ,,Centrul de facilităţi şi servicii sociale pentru persoane cu risc de integrare socială";

4. O bibliotecă comunală care are un număr de peste 5500 volume;

5. Un cămin cultural în centru satului Urecheni;

6. Un dispensar medical unde se găsesc două cabinete medicale de medicină generală de familie, un cabinet stomatologic şi o farmacie;

7.Trei biserici ortodoxe ( două pe stil nou şi una pe stil vechi ), un

schit de călugări pe stil nou, precum şi trei case de adunare ale credincioşilor cultelor protestante ( evanghelişti şi penticostali ).

ISTORICUL AŞEZĂRII

Prin poziţia geografică comuna a reprezentat o vatră favorabilă populării încă din cele mai vechi timpuri. Primele urme de locuire a acestui spaţiu sunt încă din neolitic şi epoca romană. Neoliticul este atestat în acest spaţiu prin uneltele microlitice descoperite pe teritoriul comunei. Monedele romane demonstrează relaţiile social-economice dintre dacii liberi din această zonă şi romani. Prima epocă a fierului (Hallstatt-ul) în care se conturează elemente definitorii geto-dacice , constituie continuitatea civilizaţiilor tracilor nord-dunăreni. Descoperirea tezaurului de vase de aur de la Rădeni-Păstraveni pe teritoriul comunei vecine, încadrată 

cronologic în sec. IX-VIII i.e.n. pun în evidenţă nivelul tehnic şi de dezvoltare social -economic. Pe măsura feudalizării Moldovei numărul locuitorilor creşte în vechile aşezări printre care şi Urecheni. Aceasta comună, nu este altceva,încă de la întemeiere decât un sat de agricultori nefiind influentata si populată de imigranţi transilvaneni sau sasi (din sec.XVII-XVIII),grupuri de transhumanti pastori sau mesteşugari, ci constituind un grup omogen de ţărani răzeşi cu obiceiurile lor traditionale. Tradiţia orală aminteşte de numele de familie Ureche ca întemeietor al satului Urecheni . Cel mai vechi dintre boierii moldoveni cu acest nume pe care îl cunoaştem documentar, este Petru Ureche. La 7 ianuarie 1407 , acesta este trimis de Mitropolitul Iosif şi de Alexandru cel Bun ca să predea popii Domenţian de la Neamţ, toată averea celor două mănăstiri-Neamţul şi Bistriţa - unite temporar. Ureche , întemeietorul satului ar fi murit de bătrâneţe, rămânând în urma sa un nepot numit Lascăr Catargiu. Fiul acestuia Ioan L.Catargiu a fost cel care ar fi ridicat noua biserică din piatră după ce vechiul edificiu a fost distrus în urma unui incendiu. Satul Urecheni, este un sat vechi, chiar dacă nu putem dovedi existenţa lui , documentar , decât de la 14 iulie 1451. Ca să existe la această dată şi să fie prins în reţeaua Cancelariei Domneşti, evident că a trebuit sătreacă vreme îndelungată pentru a se închega. La data aceasta Bogdan Voievod, tatăl lui Ştefan cel Mare , întărea boierului Zianco , mai multe sate între care "pe Topoliţa Uricheni" ce se extindea pana la pădurea Bulubesti - adică actualul sat Dumbrava component al comunei Timisesti. E mai puţin probabil ca satul să-şi tragă numele de la cuvântul uric, luând drept bază forma coruptă în care-l găsim redat în documentul de mai sus , care nu ni s-a păstrat în original ; iar dacă satului i s-ar trage numele de la cuvântul "uric" el ar fi trebuit să se numească Uricari - ceea ce nu e cazul . Alte informaţii despre Urecheni avem din vremea lui Petru Şchiopul Voievod(1582-1591), când părţi din acest sat erau întărite mănăstirii Agapia, pe care le cumpărase de la diverşi stăpâni. Pentru a doua jumătate a secolului al XVIII-lea este amintit paharnicul Lazul care se judecă în permanenţă cu vecinii din sat iar soţia sa, păhărniceasa Smaragda Lăzoaia a continuat conflictele " scoţând din fire şi pe Voievodul Moldovei care se lehămetise de 

atâtea cancanuri şi de plângerile megieşilor împotriva ei" . La inceput de secol XX frământările sociale din 1907 aduc din nou în prim plan satul de agricultori Urecheni alături de satul "Uscaţi"(comuna Războieni) unde "învăţătorii I.V.Ungureanu şi N.Teodorescu, organizau întruniri la ei acasă şi-i îndemnau pe ţărani să preia moşia de la arendaşi" evidenţiind astfel rolul agricol pe care îl avea localitatea în acea perioadă. Poziţia geografică a comunei Urecheni, a plasat-o în istoria dezvoltării sale la răspântia unor drumuri de mare importanţă pentru Moldova feudală, contemporana dar şi cea moderna , care a făcut ca pe aici să treacă axele de legătură comercială între Cetatea de Scaun a Moldovei (Suceava) şi Târgul de Jos (Roman). Evolutia actuală a numărului de locuitori şi a vetrelor de sat se află sub influenţa factorilor economici şi sociali.



MONUMENTE :

Monumentul închinat eroilor din Comuna Urecheni cazuţi în luptele pentru înfăptuirea independenţei, întregirii şi înfăptuirii libertăţii neamului . Pe cele opt placi de marmură ale monumentului sunt inscripţionate numele eroilor locali cazuţi in războiul pentru întregirea neamului(1916-1918)si cel de-al doilea război mondial (1941-1945) . 


PERSONALITĂŢI LOCALE :
2013-01-10_004144.png
Angela Ciochină fiica fostului preot paroh din Urecheni, Valerian Ciochină . A participat la Festivalului de la Amara ediţia din 1977 ce s-a numit " Festivalul Tinereţii de muzică uşoară şi populară. Vedetele în recital ale acelei ediţii au fost : Angela Ciochină , Sofia Vicoveanca, Ştefania Rareş, Angela Similea, Cornel Constantiniu , Nae Roman şi Bimbo Mărculescu.

Festivalul - concurs de la Amara este cel mai longeviv concurs de acest gen din ţară, neavând nici o întrerupere vreme de 41 de ani. Prima ediţie a avut loc în 1968 şi s-a numit "Portativ ialomiţean", concurenţii fiind doar din judeţ.

2013-01-10_004159.png
Julieta Ciochină născută în Comuna Urecheni ,Judeţul Neamţ , la 29 septembrie 1952 , a absolvit Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu. Între anii 1976-1982 activează în calitate de creator de prototipuri (imprimeuri ) pentru industria textilă. A participat la nenumarate expozitii de profil(1975-sala Art`ind ;1976-sala Kalinderu ;1976-Trienala de arta decorative -sala Dalles 1979,1980,1981,1982 Târgul Internaţional Bucureşti TIBICO ;1986-1987-sala Dalles ; 1988 expoziţia personală galleria Galateea )

Dr. Mihai Irimia, cercetător ştiinţific I, în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, Mihai Irimia a întreprins, pe parcursul carierei sale ştiinţifice, numeroase săpături arheologice, efectuate pe şantierele tradiţionale din Dobrogea.

Cercetătorul a început colaborarea cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie în anul 1965, atunci cînd a fost încadrat ca muzeograf. Succesiv, Mihai Irimia a fost avansat de la muzeograf la cercetător ştiinţific I, el fiind, în perioada 1990-1992, şi director al instituţiei muzeale.

prof I.Stejarel 

MUNITIILE RAMASE NEEXPLODATE UN PERICOL REAL SI ASTAZI!

Realitatea ne demonstrează că în zonele în care au avut loc conflicte militare de mică sau de mare amploare se găseşte o mare varietate de mecanisme explozive standardizate sau improvizate, rămase neexplodate.
Pentru a evita accidentele produse de munitii, retineti si respectati cateva reguli elementare:

 *Nu atingeti, nu loviti, nu miscati munitia descoperita    

 *Nu incercati sa demontati focoasele sau alte componente

 * Nu incercati sa taiati sau sa sudati munitia

 * Nu lasati copiii sa se joace cu munitiile

 * Nu aruncati la fier vechi munitii sau componente ale acestora

*Asigurarea pazei la locul unde a fost gasita

 Cand luati cunostinta despre descoperirea munitiilor neexplodate, anuntati  

 Politia sau Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta la telefoanele 112 sau 216815; 216816; 211230.

 

CLUBUL DE ISTORIE AL ŞCOLII URECHENI
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one